Ultimii ani au dovedit faptul ca forma conteaza mai mult decat continutul. Adevarul e ca in ziua de azi, economia face loc pe piata numai colosilor, iar micii intreprinzatori sunt maturati dupa piata de influenta publicitatii mai mult sau mai putin agresive, si prin parerile "obiective" ale expertilor in domeniu.
In urma cu mai mult de 10 ani, cand Microsoft era in plina ascensiune si nimeni cu credea intr-un adversar prea redutabil, un oarecare Linus Tolvards indraznea sa porteze sistemele UNIX pe calculatoare personale. A scris versiunea 0.01 a kernel-ului si a oferit codul sursa gratuit, oricui vroia sa se foloseasca de el sau sa-l imbunatateasca. Multi din cei care pana atunci erau ingraditi de politica software-ului distribuit fara cod sursa i s-au alaturat. Au inteles ca cea mai importanta parte a unui program este codul sursa. Poti face un program pe care sa ceri sau nu bani. Dar atunci cand il distribui, alatura-i pe langa binar si codul sursa. Poate ca cel ce a primit codul sursa este mai bun ca tine si il va putea imbunatatii, va putea corecta erorile tale, il va intelege mai bine. Software-ul tau se va dezvolta mai repede. Pe aceste principii a aparut GNU Free Software Fundation.
GNU Free Software Fundation a elaborat GNU General public License, liceenta care include toate principiile software-ului free enumerate mai sus. De aici, o serie de companii nonprofit au prelucat sursele kernel-ului, si alaturi de programe aditionale, au creat distributii de Linux. Astfel au aparut companii ca RedHat, Slackware, Debian, Mandrake, SuSE, Conectica, Caldera si multe altele.
In 1999, Compania Microsoft, implicata in procesul legat de monopolizare a pietei si puternic amenintata de dezvoltarea Linux-ului, a lansat o puternica campanie publicitara pentru promovarea noilor sale produse Windows Me si Windows 2000. In ceea ce priveste Windows Me, Microsoft sublinia in toate campaniile publicitare multitudinea de aplicatii care functioneaza pe noul sistem de operare, retinandu-se la a face remarci privitoare la stabilitate. In ceea ce priveste Windows 2000, s-a insistat pe stabilitatea sa datorita nucleului de NT, neaducandu-se aminte de faptul ca Windows NT 4.0 a avut nevoie de 7 service pack-uri, care nu au prea ajutat. Desi vanzarile au fost destul de mari, timpul a demonstrat utilizatorilor instabilitatea sistemului de operare Windows Me si lipsa de securitate a sistemului Windows 2000, care bineinteles, a avut nevoie si el coform traditiei de service pack-uri (3 la numar pana in prezent), care nu au facut decat sa cresca marimea sistemului de operare, nerezolvand prea multe din probleme. Vazand ca totusi Linux a reusit sa supravietuiasca, Micorsoft a inceput sa puna pe site-ul oficial diverse articole privitoare la "marile avantaje" pe care Windows 2000 le aduce fata de Linux.
Anii 2000 si 2001 au adus o oarecare usurare pentru Microsoft. Aceasta usurare nu se baza pe faptul ca Microsoft isi imbunatatise atat de mult serviciile fata de adversarul sau, ci datorita faptului ca mai multe companii care produceau Linux au trebuit sa-si intrerupa activitatea datorita problemelor financiare. Mandrake inca mai are mari probleme si a fost la un pas de a se desfinta. Chiar si cel mai popular producator de Linux, RedHat a fost nevoit sa-si reduca numarul de angajati. La toate acestea s-a adaugat campania publicitara foarte puternica pe care Microsoft a facut-o sistemului de operare Windows XP. Problemele legate de drivere, gaurile de securitate, si o serie de utilitare pe care expertii in securitate le considera programe spay si-au facut aparitia.
Cu toate problemele financiare suferite, dezvoltarea Linux-ului nu a stagnat in acest timp. Unul din marile neajunsuri pe care Linux l-a avut pana nu de mult, si anume lipsa driverelor, a fost rezolvat intre timp. Pe langa driverele scrise de voluntari, mai multi producatori de hardware au inceput sa scrie drivere si pentru Linux. Un alt neajuns rezolvat in Linux a fost partea de multimedia. Prin aparitia programului MPlayer, toate formatele fisierelor multimedia au putut fi vizualitate cu aceiasi calitate si sub Linux. De curand, prin intermediul programului wineX, cele mai noi jocuri de windows (inclusiv cele cu DirectX) pot fi rulate si sub Linux. Acest program este inca in dezvoltare, insa numarul jocurilor care au fost portate este mare.
Acest "razboi" scoate in evidenta avantajele si dezavantajele fiecaruia din sistemele de operare de mai sus. Aveti de ales intre Windows,un sistem de operare cu traditie, usor de folosit si compatibil cu foarte multe aplicatii si care poate rula orice joc, dar care in schimb costa si are probleme mari de stabilitate si securitate, si Linux, un sistem de operare a carui stabilitate si securitate il face ideal pentru servere, insa care are multe deficiente in ceea ce priveste partea de Multimedia si jocuri.
Va sfatuiesc atunci cand faceti alegerea sa luati in seama faptul ca un sistem de operare se numeste bun cand se adapreaza la cerintele utilizatorului si nu atunci cand expertii il numesc astfel.
| Sectiunea Editorial | ||